Running in the dark

Subiect: Running in the dark Dum Noi 06, 2011 8:33 am

Disclaimer : nu detin nici un personaj din manga-ul/anime-ul Naruto si nu fac profit de pe urma lor. Daca vor aparea poze sau videoclipuri sunt facute de mine sau de pe net.

Chapter 1
Sunt atat de bucuroasa ca te-am cunoscut !

Douazeci si noua noiembrie ... Nimic neobisnuit , doar aerul monoton de singuratate si tristete , povestea vietii mele. Din in ziua in care m-am nascut nu a rasarit nici macar o raza de soare in casa mea, n-are rost sa mai am sperante. La acesti optsprezece ani ai mei ma gandeam ca viata va capata un alt sens , o alta lumina , insa deveni mai rau ... Nu-mi cunosc parinti si banuiesc ca nici ei nu vor sa ma cunoasca pe mine. Stau izolata de lume , intr-o casa situata in mijlocul paduri , deci se intelege ca nu am nici un prieten , doar eu alaturi de umbra mea dominam prin aceasta zona , si unele fiare salbatice. Sincer , mi-e sila deja de viata, insa nu vreau sa mor … inca . Ceva imi spune ca ceva sau cineva are nevoie de mine .. si eu la fel . Ma ridic lenesa din pat si cobor scarile pregatindu-ma sa iau micul dejun si sa merg la liceu. Imi pregatesc un bol cu cereale , dupa care degust inghititura cu inghititura laptele cald si cerealele dulci cu scortisoara , insa ma trezesc din acest vis pueril si o zbughesc afara pe usa catre scoala. Cu cat ma indrept mai tare catre cararea care ducea la scoala , cu atat simteam cum doi ochi mari si infioratori imi privesc fiecare miscare , studiindu-ma. Respir sacadat , din cauza nelinisti . Acest sentiment era foarte puternic , desi in fiecare zii veneam pe aici si nu pateam nimic , de data asta e diferit. Genunchi imi tremurau , mi se inmuiau , nu mai puteam merge drept. Clipeam des din cauza stresului – un fel de tic al meu - in timp ce buzele imi tremurau , murmurand rugaciuni si gemete scurte de frica. Mai aveam putin pana ieseam din acest spatiu terifiant, buzele mele incercand sa schiteze un zambet amarat , semn ca sunt recunoscatoare Domnului ca ma salvase , insa totul se naruie . Ma impiedic si cad pe zapada cea moale si imaculata , obraji mei inrosindusera in contact cu ea. Inima imi bubuia de parca imediat imi iesea din cutia toracica. Cu siguranta ma astepta oribil astazi. Ma dezmeticesc din acest ‘’hop’’ si imi reiau cursul , incercand din rasputeri sa ma calmez. Aw , sunt patetica, pun pariu ca si Moartea rade de mine in acest moment. Oftez si ies din padure , intrand in scoala, incercand sa ma fac neobservata ca de obicei. Ajung in fata laboratorului de Biologie , in fata caruia se afla profesorul care facea prezenta la ore. Acesta imi zambi si ma intreba daca sunt noua in acest liceu, eu raspunzandu-I ca sunt eleva aici de cinci – sase ani. Acesta se uita atent pe foaie , de parca imediat ii sareau ochii din orbite , dupa care casca gura in semn de uimire usoara si imi spuse :
- Ah , asa e … Haruno .. Treci in clasa.
Plec privirea , supunandu-ma asemeni unei pisici docile si intru in clasa , asezandu-ma in graba in ultima banca , ca de obicei , locul de langa mine fiind atribuit ghiozdanului meu sau a unei cutii cu experimente aduse de domnul profesor. Cand se suna de intrare , o droaie de elevi intrara si se acomodara in clasa, butonand telefoanele lor mobile si performante si barfind. Imi deschid cartea de biologie si incep sa imi recitesc lectia inainte de ora. Cu siguranta si cartea de biologie s-ar intreba cine e aceasta straina care o foloseste , pe cand straina o detine de mai mult de doi ani. Deodata aud un glas masculin – unul foarte tandru s putea sa adaug- , care se uita fix la mine , studiindu-ma din priviri. Dumnezeule , acum aveam aceeasi senzatie ca in padure , insa nelinistea era inlocuita de fiori calzi si obraji inrositi , desigur ca de timiditate. Buzele si genunchi isi recapatara tremurul de atunci , poate chiar cu mai mare amploare. Imi intorc privirea , parandumi-se ca sunt patetica , din nou , si observ un baiat cu parul negru prins intr-o coada de cal, ochii sai caprui privindu-ma oarecum tandru si admirativ. Buzele mele incercau sa formeze un zambet insa imi tremurau prea tare. Acesta chicoti ceea ce ma facu sa tresar din acea stare de amortire si imi spuse :
- Locul acesta e ocupat ?
Eu raman inmarmurita , Sakura revinto-ti altfel o sa creada ca esti vreo lunatica, imi iau ghiozdanul de pe celalalt scaun si ii fac semn sa se aseze. Intra profesorul in clasa , trandind catalogul pe masa , deschizandu-l la litera H . Haruno ! La raspuns ! striga proful cu un ton ca de armata , mai pe ce ca era sa cad de pe scaun. Ma ridic in picioare si incep sa recit lectia ca pe o poezie de gradinita , insa .. Cate oase are corpul uman ?Imi storcesc creierii in incercarea de a imi aminti acel numar blestemat pe care intotdeauna il uitam. Imi framant palmele , dar nici un beculet nu se aprinse. Banuiesc ca voi ramane corigenta la Biologie .. Nu apuc sa imi destainui gadurile ca aud un soptit . Doua sute sase … Stiu ! Raspund ultimi intrebari adresate si duc carnetul la catedra , intr-un fel fiind multumita si intr-unul recunoscatoare persoanei care ma ajutase intr-un fel atat de marsav dar totusi atat de dragut si prietenesc. Continuam ora , domnul profesor incepand sa discute despre organele de inmultire la oameni , elevii incepand sa rada si unii chiar sa se pipaie intre ei. Dezgustator , nici sa nu I se nazareasca colegului meu de banca sa ma atinga caci jur ca-I rup mana , asa o sa ramana doar cu cu vreo o suta si ceva de oase. Cand se suna de iesire , ma indrept catre cabinetul de limba romana . E putin straniu , dar baiatul de la ora de biologie se aseza langa mine in fiecare ora , ma mir ca nu intra cu mine in baie . Ma indrept cu pasi repezi catre sala de sport , caci acum aveam ora de educatie fizica si intarziasem . Intru un vestiar , ma dezechipez repede si intru in sala de sport. Culmea , caci doamna profesoara nici nu era in sala ! Babornita aia .. Oftez , incercand sa-mi limpezesc mintea dupa aceasta zii obositoare , dar activitatea in curs de desfasurare este intrerupta de un grup de fete , in fruntea lor aflandu-se o fata cu parul blond prins in coada , care arata putin cam sofisticata pentru scoala noastra … Aa , o stiu . Ino Yamanaka alias Regina fustelor scurte . Cand ma uit la imbracamintea celor trei fete imi vine a vomita , sincera sa fiu nu credeam ca exista fuste asa de scurte , fetele astea chiar n-au inhibitii , n-au pic de decenta ? Dezgustator … Pufnesc batjocoritor , insa blonda tresare si incepe sa-mi bolboroseasca cum ca ea e mai frumoasa ca mine , iar celelalte douia maimute care o urmau o aprobau , ca niste robotei.
- Fetito , te-am vazut in ora de biologie langa Ita-kun , adorabiliciosul meu motanel , credeam ca a stat asa doar sa-si bata joc de tine sau a pierdut vreun pariu , insa a tot continuat . Asa ca , asculta-ma bine , mai bine vezit-I de treaba ta , gaseste-ti vreun tocilar , orice , numai lasa-l pe Itachi , caci e al meu ! spuse ea de parca era vreo adepta de-a lui Hitler
Tragic cum latura feminina a decazt astfel , la acest comportament si la o asemena garderoba. Nu par deloc a fii eleve , doar .. niste parasute . Ma ridic de pe banca si fac niste ture de rezistenta prin sala in timp ce imi reluam activitatea intrerupta cu atata nesimtire de acele pitipoance fara demnitate. Cand termin a doua tura o zaresc pe domana profesoara cum iesea dintr-o debara cu o tigara si cu o sticla de bere in mana, tipic ei. Are un copil in varsta de cinci ani care plange cand il ia mama ei de la gradinita … Niciodata nu i-au placut adolescentele , de ce ? Pai , auzisem ca fostul ei sot o parasise pentru o eleva de a lui , tragic , stiu … Termin turele de rezistenta si ma pun pe banca , tragandu-mi putin sufletul de la aceasta inviorare tarzie . dupa cateva exerciti si un meci de volei plec acasa . Numai cand imi amintesc ca trebuie sa trec din nou pe acel drum , sentimentele revin , amplificandu-se cu fiecare pas facut. Respir sacadat, clipesc des si mares si diminuez ritmul , bucurandu-ma de libertatea inca ramasa . Incep sa rostesc din nou rugaciuni si cuvantul Apara-ma
- De cine sa te apar ? intreba Itachi cu glasul sau mieros si seducator care ma inducea cu totul intr-o alta lume.
Imi indrept mirata privirea catre el si raman uimita . Dumnezeule , purta un trening negru si o pereche de blugi , ii sta minunat , de parca el ar fii lansat moda. Doamne , Sakura trezeste-te ca imediat salivezi . Chicotesc fortat si ii spun ca a fost o gluma. Acesta se oferii sa ma conduca pana acasa . Pe drumul acela ? doamne fereste , unde locuieste baiatul asta ? Incredintez din cap si pornim la drum. Acum ca se afla Itachi langa mine , ma simt in siguranta , pericolul parca trecu , insa pulsul inimii mele lua amploare de cate orii ma uitam la el , cand il priveam in ochi .. Are ceva special , neobisnuit si cu totul fermecator ce ma fascineaza si ma indeamna sa il privesc , sa il admir , si cine stie … poate sa il iubesc. N-am mai iubit pe nimeni pana acum , nu am cunoscut multa lume. Cred ca el e unica finta pe tot acest Pamant care m-a privit ca pe o persoana oarecare , nu ca pe o ciudata care mai mereu se ascunde de parca i-ar fii frica de viata. Respectele mele , Itachi , ca ai supravietuit unei ciudate ca mine , Haruno Sakura.
Ajungem in fata carari. Fiorii revenira , dar de data aceasta fiind diminuati de prezenta lui Itachi . La un momentdat nu mai simteam nimic , de parca intamplarea aceea stranie de azi-dimineata nu s-a intamplat deloc. Ma simt mai … protejata. Itachi isi lua la revedere , dar inainte sa ma intorc catre el si sa il salut , disparu in ceata cea deasa si stranie. Oftez si ma indrept catre casa . Ma descalt si intru direct in baie , dand drumul la apa sa ma spal , caci toti acesti fiori m-au incordat putin. Ah , dulce relaxare … Ies din dus si ma pun in pat, incepand sa imi fac temele , continuandu-mi restul zilei in singuratatea mea, dar cu o oarecare sclipire in suflet. O piatra mi s-a luat de pe inima . Doar atat am de spus , Multumesc , Itachi …

Cateva poze adorabilicioase :
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Astept comuri bhei .!! >;]
Z`by !

~~~~~
Signed ,
shiba x3

Subiect: Re: Running in the dark Dum Noi 06, 2011 9:39 am

SI ce mai faci ? scrii un fic ? Deci , hai sa-ti raspund la intrebare
Deci Shibaa , tu vrei sa ma vezi cu totul si cu totul uimita ? Chiar vrei ?
Pentru ca ai reusit , ador primul capitol . Vad ca e u Itachi-Kun sau cum ii spune Ino "motanel" laugh

, vad ca pe Sasuke l-ai aruncat intr-o parte si l-ai bagat e Ita-kun in cadru laugh

Deci vara-meah , astept nextu repede repejor , ca de nu , il pun pe Taemin sa te fugareasca laugh

Subiect: Re: Running in the dark Dum Noi 06, 2011 9:56 am

Pam-Pam-Pam!!
Foarte interesant ficul, mai ales ca ador cuplul ItaSaku!!![Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Povestea cu profa de sport chiar e reala baii oamenilor!!
Ce sa zic, ce interesant SAkura sta in padure, dar la o casa moderna. Toata lumea s`a modernizat acuma!
Cred ca e o problema cu fotografiile...
In rest, e perfect!Te[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] `n`[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] !
^^ deLL-Chan!

Subiect: Re: Running in the dark Lun Noi 07, 2011 11:32 am

Hello gagica!! : > : > Este al doilea fic pe care îl citesc de la tine. Cum am promis am spus că vin în seara aceasta cu un com, fiindcă atunci când noi istoriseam viaţa grea de liceu şi generală, eu nu ama vut absolut de loc timp, cu toate că am citit până aproape de final. Îmi mai rămpseseră 5 rânduri. xD Dar era deja târziu eu doream cu râvneală să termin capitolul dar nu am putut. : D
Ok... lăsăm taclalele să trecem la treabă adevărată. Nu scapi tu de critica mea, dar spun asta fiindcă necesită. Fii atentă şi bagă la căpşor. (nu te speria dacă are să fie ceva lung, poate de 3 pg. jumate în word)

◈ De acum îţi spun că titlul capitolului se conturează cel mai bine de câtre această propoşiţie: "Multumesc , Itachi …" - care trebuia pusă între ghilimele cu italics.
Acum sigur te întrebi de ce doar acea propoşiţie a reuşit să amplifice semnificaţia titlului capitolului şi nu şi restul cum ar fi de aici: "Imi indrept mirata privirea catre el si raman uimita . Dumnezeule , purta un trening negru si o pereche de blugi , ii sta minunat , de parca el ar fii lansat moda. Doamne , Sakura trezeste-te ca imediat salivezi . Chicotesc fortat si ii spun ca a fost o gluma. Acesta se oferii sa ma conduca pana acasa . Pe drumul acela ? doamne fereste , unde locuieste baiatul asta ? Incredintez din cap si pornim la drum. Acum ca se afla Itachi langa mine , ma simt in siguranta , pericolul parca trecu , insa pulsul inimii mele lua amploare de cate orii ma uitam la el , cand il priveam in ochi .. Are ceva special , neobisnuit si cu totul fermecator ce ma fascineaza si ma indeamna sa il privesc , sa il admir , si cine stie … poate sa il iubesc. N-am mai iubit pe nimeni pana acum , nu am cunoscut multa lume. Cred ca el e unica finta pe tot acest Pamant care m-a privit ca pe o persoana oarecare , nu ca pe o ciudata care mai mereu se ascunde de parca i-ar fii frica de viata."
Şau... atât. Fiindcă: titlul spune asta: "Sunt atat de bucuroasa ca te-am cunoscut ! " - iar tu la final ai făcut bine că, în ciuda faptului că te-ai chinuit să scrii tot ce vezi sus la mine cu italics, ai scris aceal "mulţumesc...".
Fiindcă tot ce e cu italics sus de tot, acel mare fragment, ruptură, se referă la iubire, când ea deja îl ştie după moacă. xD Sau is the first time she sees him.Ai sărit la o eatapă foarte mare şi nu trebuia, e ca şi cum ai sărit pădul, când defapt înainte trebuia să sari gardul ca să ajungi la pod sau ceva de genul.
Nu, nu are nici o legătură. Doar puţin când spune că până atunci nu am mai cunoscut pe nimeni... nu mai ştiu eu cum. Doar aia se mai leagă profund de titlul tău.
Propoziţia finală este pe scurt titlul, fiindcă ea prin acea mulţumire este foarte încântată că a condus-o, a vegheat-o până la casa ei şi că a avut grije să nu păţească nimic, este un prim pas spre cunoaştere. Sper că ai îneţeles.
Ok... am terminat cu asta. Cred că o să te sperii când vei citit cât am putut spune de titlul, dar asta este. xD

★ Acum: tot capitolul trebuia scris normal, nu în centru, era necesar doar titlul pus acolo cu "Chapter 1". - acest chapter şi restul care îl vor urma trebuie scrise în română, fiindcă tu nu scrii ficul în engleză. Chiar dacă ţi se pare frumos, normal ar trebui să te reduci la limitele lingvistice, adică scrie în limba ta, că poate există şi persoane care nu ştiu engleza(mă îndoiesc, dar mă gândeam...).
★ Nu ştiu cum, dar ai grăbit rău de tot în multe locuri acţiunea, prin descriere şi prin repetarea înşiruirii unor cuvinte, dar la asta mă refer că prea de multe ori ai avut propoziţii nedezvoltate.
Ex: "Ma ridic lenesa din pat si cobor scarile pregatindu-ma sa iau micul dejun si sa merg la liceu. Imi pregatesc un bol cu cereale , dupa care degust inghititura cu inghititura laptele cald si cerealele dulci cu scortisoara , insa ma trezesc din acest vis pueril si o zbughesc afara pe usa catre scoala... " - un mic exemplu din capitol.
A fost ceva de genul: mă scol, fac aia, după aia, cad scările şi neîntâmplându-se nimic plec. Nu, încearcă să dezvolţi, puteai să spui cum se mişca în timp ce mânca sau cobora scările. Este important ca expresia facială sau mişcările corporale, cât de mici sunt ele să fie adăugate, dau volum de substanţă la propoţiţie, aşa pare simplu. O rescriu modificat: "Cu mişcări lente spatele mi-l arcuiesc aproape într-un semi cerc perfect, mâinile îmi cad pe de o parte şi de alta a trupului relaxat, cad şi îmi las grijile să se prelingă pe cearceaful moale. Mă ridic din pat, apoi ieşind din cameră urmez şirul scărilor reci, care mă fac să tresar la fiecare atingere scurtă dar apăsată a tălpii pe lemnul dur, ce mă conduc spre bucătărie unde pe masă se alfa un castron şi o cutie cu cereale.... " Şi tot aşa mai departe. Deci este bine să descrii exterior personajul --> adică prin mişcări, gânduri, natură, spaţiu înconjurător. Atât fizic, psihic cât şi comportamental + că reuşeşti să captezi protagonistul în diferite etape ale dezvoltării.
★Păi da, se pare că intervin gândurile erotice (când spun erotic nu mă gândesc la prostii, ci mă gândesc la romanţă, la dorinţa de a avea şi a visa... etc) din partea Sakurei cât şi din partea celorlalţte personaje, precum Ino.
So, everybody want`s a piece of that gorgeous tiger.... Mrrr... :3
Se pare că acesta este un premiu mult râvnit de toate şi toţi, aduce în acelaţi timp mister, dap asta ai conturat foarte bine.
Itachi este cel mai bine descris, cât se poate de bine, chiar dacă nu sunt multe înşirate de el, dar este ok.
Ai scos în evidenţă acel mister pe care toate doresc să-l dezlege, iar dorinţele care le cuprind pe domnişoare... o vai dar e genial. ; )
★ Câteva greşeli am văzut, dar sincer nu le mai găsesc acum. xD
Însă fii atentă la ele, că ai avut 2 cred de explimare, nu grave dar totuşi fii cu ochii în patru. : ))
Şi bla bla...

Pe scurt mi-ai captat atenţia, iar titlul ficului este foarte interesant, m-a fermecat şi ideea pare super. Deci aştept nextul, sper să-l aduci cât mai curând.
Şi draga mea nu te speria de com, chiar dacă e cam lung.......... = )))

Subiect: Re: Running in the dark Lun Noi 07, 2011 10:48 pm

Hey sora`mea ce faci?! Ma asteptam sa gasesc si eu nu stiu cate pagini Whatever. Ideea e supermegaextragiga-geniala si abia astept sa citesc continuarea ..

Te pupa dulce surioara ta pe nasuc

Subiect: Re: Running in the dark Vin Noi 11, 2011 10:27 am

Un nou fic....Scuze ca ma ajuns tarziu, dar sunt foarte ocupata.
Imi place ca l-ai bagat pe Itachi fuu

Cum ai inceput imi place, sa continui tot asa si nu uita sa mai treci si pe la ficul meu sa altfel scot aburi nervi

Pune repede urmatorul!
cius

Subiect: Re: Running in the dark Vin Noi 18, 2011 4:12 am

Hey nya-chan , cand bagi nextu ????? Astept de ani [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] de o 100 daca se poate .

Hai hai cu N-E-X-T-U-L REPEDE

Te pwpa vara-tah

Subiect: Re: Running in the dark Dum Dec 04, 2011 10:48 am

Chapter 2
Nu toate visele devin realitate .. Sper

Un inger singuratic … Asta sunt eu. De fiecare data cand m-am privit in oglinda am vazut o persoana retrasa , una sumbra chiar , care nu vroia sa auda de nimic si nimeni si sa continue sa fie tot restul vietii singura. Cateodata … chiar mi-as dori sa am o sora sau vreun frate , sau macar vreo doi-trei prieteni , pentru a ma experimenta in arta convorbirii si arta de a fii prietenoasa … Vise copilaresti , m-am nascut singura , si singura voi ramane. Imi termin temele dupa care oftez in urma efortului depus si imi continui restul zilei ca de obicei , cu un aer monoton fara nici o sclipire. Pana la ora 19:00 am stat si mi-am invatat la fizica , ca nu cumva sa patesc ca si la biologie , sau probabil ca Itachi ma va ajuta si de data asta … Ah , ce spun ? O are pe Ino , de ce sa aiba ca prietena o ciudatenie naturala ca mine? Sufletul mi se framanta, valul de durere napustind asupra malului viselor implinite si a bucuriei. Lacrimi fierbinti mi se preling acum pe obraz, ca un mic izvoras care tanjeste dupa cantecul pasarilor care au plecat in tarile calde, pustiindu-l. Cand ma gandesc la Itachi sentimente de bucurie si extaz navalesc peste mine, dar totodata si nelipsitele sentimente de regret si suferinta.. Oare , imi era teama sa il cunosc , sa devenim prieteni adevarati ? Of , omule , ce mi-ai facut ? Imi plec privirea si imi acopar fata cu o perna, incepand sa plang asemeni unui bebelus. Sincera sa fiu , eu chiar n-am plans de multe ori , doar de doua ori , deoarece lucrez in padure izolata de lume, neputand fii ranita pe punct sentimental. Chiar vroiam sa imi reamintesc aceasta senzatie, dar … acum pentru ce plang ? Imi sterg lacrimile si cobor sa imi pregatesc ceva de mancare. Degust spaghetele bolognese proapat pregatite, incalzindu-ma pe dinauntru. Nu stiu de ce , dar reaparu acea senzatie , acei fiori , dar parca erau mai calzi , mai prietenosi , nu te mai priveau atat de amenintator, doar curiosi, sau poate e din cauza portiei duble de spaghetti , cu siguranta . Urc in camera si incep sa ma dezbrac. Raman in sutienul meu negru – de parca mi se potrivea alta culoare , si gri-ul e prea vesel pentru firea mea – insa gandurile mele sunt intrerupte de fosnitul crengilor copacului de langa geamul meu. Fug repede la geam, insa nu vad pe nimeni , ciudat , poate vreo veverita perversa si-a facut aparitia tocmai la geamul meu , ei bine draga faptura , aici nu prea ai ce vedea , viziteaza bordelul din periferia orasului sau incearca la casa lui Ino . Imi iau maieul alb . Ma asez pe covorasul de langa patul meu si incep sa ma rog cu ardoare , de parca as crede ca as muri in somn … Rostesc rugaciunea dupa care spun “Doamne .. Apara-ma de toate ispitele – Itachi – si ajuta-ma sa pot razbii cu bine si neobservata – ca de obicei – in viata . Amin ! “ Oftez si ma pun in pat, unindu-mi pleoapele si incercand sa adorm cat mai repede …
Ma trezesc intr-o padure intunecata , frunzele fosneau , pasarile nu ciripeau , totul era sumbru .. Ma uit in jos si ma panichez de moarte cand vad ca sunt legata brutal de un copac , de parca urma sa fiu o fata luata drept sclava si la urma va fii violata , omorata sau abandonata in padure , ramanand singura in amarul ei , plangand si urland de durere si de rusine ca si-a pierdut puritatea int-un mod asa de jalnic , de barbar , si totusi , aveam un motiv sa cred ca acel om care ma legase nu avea nici cea mai vaga intentie sa ma raneasca in vreun fel … Aud un marait feroce chiar din spatele meu si simt doua maini mari si fortoase cum incep sa ma mangaie fin , peste tot . Incep sa gem de placere , dar in acelasi timp si de frica . probabil ca vorbele mele se vor adeveri. Imi intorc capul stupefiata si vad doi ochi mari apropiindu-se . Eu inchid ochi , deja satula de toate aceste josnici , sperand ca e doar un vis , imi spuneam in gand “Stop ! Trezeste-te ! dar nimip , simteam cum gatul meu era dezmierdat de limba fapturii , provocandu-mi furnicaturi . Nu mai suport , simt ca mor , in acest moment dau un urlet ca scos din infern – poate si mai rau - si ma trezesc din nou in patul meu moale si cald. Siroaie de lacrimi mi se prelinsera pe obraz de fericire , bucurandu-ma ca toata acea mascarada a fost doar un vis – mai bine zis un cosmar – care nu se va mai repeta si nu se va implini , sper .
Ma ridic lenesa din pat , luandu-I papuceii mei cu urechi de iepurasi plini cu blana pe dinauntru – sa nu va aud cu comentari , sunt foarte comentarii si se afla printre unicele haine care au culori vii – si cobor scarile intr-o maniera foarte obositoare , coboram scara cu scara , zabozind doua minute pe fiecare . Asta e clar , lenea a pus stapanire pe mine . Oare si la scoala va fii asa ? Nu stiu .. Dar sper sa imi reiau cursul normal al vietii , fara nicio noutate , bazandu-ma doar peceea ce am , renuntand la visele mele prosteti , caci nu toate visele devin realitate …

Chapter 3
Viata e o telenovela .

Imi iau papuci si-mi leg sireturile cu o repeziciune tulburatoare , caci mai erau douazeci de minute de pauza si probabil intarziam . Cand inchid usa, aud o voce tandra , eleganta , coplesitoare : vocea lui Itachi . Genunchi imi tremura de parca as fii fost o babuta iar buzele tremurau si ele , nu de frig , erau prea infocate , prea dornice de un sarut de-al lui .. Dumnezeule , Sakura , nu uita , iti e prieten ! Ma dezmeticesc din visul in care ma cuprinsera ochii lui caprui si il salut, incremenind , nemastiind ce sa-I mai zic . Acesta chicoti , semn ca isi dadu seama cat de coplesita eram de prezenta lui. Acesta se apropie de mine , eu pasesc in spate si ma sprijin de usa , iar Itachi isi apropie capul de al meu , simtindu-I respiratia , rece gheata , atat de misterios …
- Sakura , ce-ar fii sa ne indreptam spre scoala inainte de a intarzia ? imi sopti acesta la ureche , eu aproband din cap a o pisica docila vrajita de motanul din vecini .
Baiatul imi zambi calm si o lua inainte , facandu-mi semn cu mana sa il urmez. In drum spre scoala aveam o senzatie care nici cand ma uitam la telenovele de-alea amoroase si sentimentale – ceea ce faceam foarte rar – nu o aveam . I imi bubuia mai ceva ca ritmurile unui trib maias aflat in razboi. Cu siguranta Itachi credea ca sunt o copilita dornica de atentie , o scolarita indragostita pana peste cap de sempaiul ei . Vai .. cumva ma indragostesc de el ? Trebuie sa-mi controlez sentimentele , sa-mi controlez inima , sa ma axez pe cuvantul care ma caracterizeaza pe mine cel mai bine , singuratate … , dar cum pot , cand am langa mine pe cea mai frumoasa , mai prietenoasa si mai afectuoasa persoana chiar aici , langa mine , la doar zece centimetri de mine ? Vai , trebuie sa merg neaparat la un psihiatru , cu siguranta ca si el s-ar tavali de ras sau ar ramane crucit afland situatia in care ma aflu acum. In viata nu am invatat sa spun Te iubesc .. , doar Lasa-ma in pace .. . Acum ce-ar mai trebui sa zic ? Lasa-ma in pace si saruta-ma ! Tragic , acum sunt o nebuna singuratica. Am ajuns la o concluzie cu care nu m-am gandit niciodata ca voi avea de-aface : viata e o telenovela

Scuzati-mi lipsa de inspiratie , dar mama tot tacanit de cap . TT.TT
P.S. : Treceti cu vederea greselile de gramatica/exare , le voi corecta de indata ce pot . ^^

Subiect: Re: Running in the dark Dum Dec 04, 2011 11:01 am

Moama , imi plac capitolele

O durat putin pana am citit , dar o meritat .
Vai , mie mila de Sakura. Prin cate trece . Cuvantul pe care se axeaza este singuratatea . Cuvinte triste ummmm

Imi plac ambele capitole .
Astept next.

ByeBye cius

Subiect: Re: Running in the dark Dum Dec 04, 2011 11:35 am

Geniala ideea ficului

Pur si simplu o iubesc!!! fuu

Iar primul capitol m-a cucerit imediat ^_^

Mi-a placut foarte mult asa ca scumpa mea Shiba baga next-ul cat de repede poti rugaminte

Subiect: Re: Running in the dark Joi Dec 08, 2011 7:07 am

Buna Shibz' cius

, pot spune ca ti-a iesit foarte bine capitolul , adica imi place foarte mult acest capitol , adica cele doua chaptere angel

.
Chiar daca nu sunt cu engleza , imi place si titlul rugaminte

, sper ca next-ul sa apara in curand rugaminte

Pa

» Laughing in Dark ! .