Yes, my lady!

Iti place sa ne ti in suspans,nu?Foarte frumos capitolul,oarecum trist.....vreu sa vad urmatorul

No , Myiu`
Adu-ne scumpa mai repede nextuu` .:*
Ai un fic bestialll 8-> .

Simt o durere mai mare decat toate, idiotul imi baga cutitul in inima de peste 12 ori. Il baga si il scotea, eu ma inecam in respiratii scurte si rapide. Totul era din ce in ce mai in ceata, pana cand vad negru.

Se zice ca dupa ce mori, ajungi unde meriti. Este ciudat eu nu am ajuns nicaieri. DEschid ochii incet, dand de o lumina puternica. Era un neon, eram intr-o sala mare cu pereti albi si podea neagra. Vad cum usa se deschide si Sebastian intra pe ea.
Incerc sa ma ridic de pe pat dar nu pot, sunt legata cu curele iar durerea se simtea in tot corpul.
-Asculta-ma atenta. Ai noroc ca am reusit sa ma dezleg si sa iti dau un antidot altfel erai deja cenusa. Acum trebuie sa te recuperezi. Ma gandesc la fapta care ma adus aici, cum un mic joc sa transformat in cea mai neagra zi din viata mea. Il intreb ce sa intamplat cu individul iar el nu zise nimic. Am inteles.
Seara se strecura din nou in peisaj, oboseala ma cuprinse iarasi. Adorm intr-un somn profund, dar sunt trezita de un sunet inervant. Cand ma trezesc vad doar foc si fum in jurul patului. Caldura era insuportabila, incerc sa ma dezleg si reusesc. Scap din incendiu si ajung pe un hol lung fara nici o usa, impanzit doar de geamuri.
Il vad pe Sebby cum fuge pe colidoare in cautarea mea. Iam cauzat si lui atatea probleme. In fata mea aparu un domn inalt, blond cu ochii ca cel mai negru abis. Acesta zambi si imi infige cutitul in inima. Sange se scurgea din coltul guri, ajuns la fata locului Sebastian ii aplica o lovitura tipului lasandu-l lat. Eh cei mai rau abia acum incepe. Stau si analizez situatia. Mie dor sa fiu un om, sa stau in fata semineului, sa ma joc cu catelul meu, sa beau lapte cald cu cacao. N-am sa mai intalnesc acele vremuri. Acum oriunde m-as duce toti m-ar recunoaste pentru incidentul cu biletul, si mai ales i-as crea probleme lui Sebastian. Eh ce sa mai am facut o greseala cand am fost transformata in demon.
Sebastian ma scutura sa imi revin din acea stare.
-Hei Sebastian iti mai amintesti de ziua aceea? Cand m-ai transformat in demon?
-Bineinteles, dar ce e cu intrebarea asta?
Zambesc slab cu ultimele puteri si il sarut. Ii multumesc pentru tot ce a facut pentru mine. Ma eliberez din bratele lui si ma indrept spre geamul care era spart. Eram la o inaltime uriasa de pamant. Strazile erau luminate de sute de becuri. Acesta striga din toate puterile sa ma opresc. Stateam cu spatele la geam, ma gandeam nitel la ceea ce am facut in toti anii astia, si totusi ce am facut mai exact?
Tipul de pe podea se ridica si ma impinse in gol. Cu zambetul pe fata alunecam incet cu privirea in sus, Sebastian se arunca dupa mine prinzandu-ma in brate.
-Iti multumesc din nou penru tot, dar sti nu trebuia sa faci asta.
-N-as fi suportat sa traiesc fara tine. Apropo ca sa te pot salva am renuntat la a fi demon, amandoi suntem normali. Il mai sarut odata si o bufnitura puternica.

Va multumesc tuturor pentru commurile pe care mi le-ati dat dealungul capitolelor. <3 Sper ca acest fic va placut si sper ca n-ati plans =)))).

Ioi tu Myiu` m`ai adus pan` la lacrimi .
Eh , drama .
Soo , ficu` tau mi`a placut din primu` capitol !
>:D< La ce te poti astepta din partea ta dear . :*

Foarte trist finalul ......De ce i-ai omorat,imi erau foarte simpatici,personajele mele favorite din ficul meu favorit :((((( Foarte frumos ficul pana si impreuna au murit......